Metamorfoza fara asteptari

De joi pan’ vineri, venit-ai vant de vest in miazazi,
ai inglobat toti irisii,
decis sa ii transfosmi in
valuri negre reci si vii, de fiecare data cand vei poposi.

Intors-ai lumea pe degetul mic si-apoi muscat-i ragusit
din toate poamele podelei,
luand la desert cafeaua toata din ibric,
in locul unde vin actritele, sa bata step pe antracit.

Padurea veche te-a chemat din nou captiv in mina,
te-a ferecat cu tot cu irisi
cu valuri negre reci si cu rutina.
De ochi ferit, o saptamana-ar vrea sa mi te tina.

…rareori imi mai amintesc
motivul pentru care,
la 10 ani sarutam broaste,
inainte de culcare…….