Orbeste cautam rascoliri vecine nazuitei,
In unghiuri moarte ale constiintei.
Vibratiile lui Narcis n-au fost ereditare.
Am mostenit doar vrerea intru refrectare.
Suflam cu-nversunare in simple ape chioare.
Desprinsi de latul lumii ne-am arunca-n pahare.
Din cubul rubik n-am calculat tributul de stigmat.
Un veac de miocarduri vietii de datorat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu